Adesea denumit simplu digestiv şi savurat sec sau în diverse combinaţii, un lichior digestiv este acea băutură alcoolică servită moderat după masă. Majoritatea lichiorurilor digestive de azi au fost iniţial create ca băuturi tonice medicinale, cu secole în urmă, iar ierburile, condimentele, fructele şi toate celelalte plante folosite ca ingrediente în aceste licori aveau ca scop principal calmarea stomacului. Începând cu secolul 18, aceste lichioruri au fost introduse la masă şi de atunci fac deliciul unor degustări deosebit de delicioase. Lichiorurile amare sunt printre cele mai savurate lichioruri de tip digestiv, bitterul italian de tip amaro numărându-se şi el printre cele mai căutate, urmate fiind de lichiorurile ierboase  precum aquavit, Bénédictine, Fernet-Branca, Galliano, sambuca sau Unicum Zwack. Nici lichiorurile dulci sau fructate nu duc lipsă de fani, printre ele numărându-se digestive precum lichiorul maraschino sau celebrul limoncello. Tradițional, un lichior digestiv se savurează  sec, la temperatura camerei, dintr-un snifter sau dintr-un pahar de shot. Cei care preferă băuturile reci, pot sorbi încet lichior turnat peste gheaţă.